Aumbla cu înțelepciune aduce multe avantaje. De ce? Pentru că, așa cum bine s-a spus, a umbla cu înțelepciune înseamnă „abilitatea și înclinația de a-ți folosi cunoștința pentru a realiza cel mai bine scopul propus”. Bineînțeles, nu fără a-L avea în minte pe Dumnezeu, căci „frica de Iehova este începutul înțelepciunii” și „cunoștința Celui Preasfânt este pricepere” - Ps. 111:10; Prov. 9:10.
A umbla cu înțelepciune înseamnă a practica înțelepciunea, iar cu privire la aceasta un rege înțelept a scris cu mult timp în urmă, sub inspirație: „Fericit este omul care găsește înțelepciunea și omul care dobândește discernământ, căci câștigarea ei este mai bună decât câștigarea argintului și rodul ei este mai de preț decât aurul. Ea este mai prețioasă decât perlele, și nicio altă desfătare nu se poate compara cu ea. În dreapta ei sunt zile multe, iar în stânga ei sunt bogății și glorie. Căile ei sunt căi plăcute și toate drumurile ei sunt drumuri ale păcii. Ea este un pom al vieții pentru cei ce o apucă și cei ce o țin strâns sunt numiți fericiți.” - Proverbe 3:13-18.
Următoarele cuvinte inspirate accentuează adevărul celor de mai sus: „Pentru că nu se execută imediat sentința pentru o faptă rea, inima fiilor oamenilor este și mai hotărâtă să facă răul. Chiar dacă un păcătos face de o sută de ori ce este rău și trăiește mult timp, făcând numai ce-i place, mai știu totuși că pentru cei ce se tem de adevăratul Dumnezeu va fi bine, fiindcă s-au temut de El. Dar cel rău nu va avea parte de bine, fiindcă nu se teme de Dumnezeu, și nu va avea zile multe, căci ele sunt ca o umbră.” - Ecl. 8:11-13.

DE CE ESTE ATÂT DE DIFICIL

Cât de puțini sunt astăzi cei care umblă cu înțelepciune! Cât de puțini se bucură de răsplata înțelepciunii, care constă în pace, plăcere și fericire! Și nu e de mirare. A umbla cu înțelepciune nu este ușor, deoarece împlinirea profețiilor biblice arată că acum este timpul în care Satan Diavolul are „o mare mânie, știind că mai are puțin timp”. Puțin timp pentru ce? Pentru a-și dovedi lăudăroșenia că poate întoarce toată omenirea împotriva lui Dumnezeu, așa cum a ilustrat atacul său asupra integrității lui Iov. Dacă ar reuși să corupă întreaga omenire, el s-ar considera superior lui Iehova Dumnezeu. Totuși, nu există niciun pericol ca acest lucru să se întâmple vreodată, chiar dacă în momentul potopului lui Noe doar opt oameni au reușit să i se opună cu succes, umblând cu înțelepciune. Isus a prezis că o stare asemănătoare va exista în zilele noastre. – Apoc. 12:12; Mat. 24:37-39.
Activitatea lui Satan și a demonilor săi explică în primul rând faptul că în aceste zile din urmă „vor fi timpuri critice, cărora cu greu li se va face față”. Ei sunt principalii responsabili pentru faptul că oamenii de astăzi sunt „iubitori de sine, iubitori de bani, îngâmfați, trufași, hulitori, neascultători de părinți, fără recunoștință, fără bunătate, fără afecțiune firească, neînduplecați, calomniatori, fără stăpânire de sine, aprigi, fără iubire de bine, trădători, încăpățânați, umflați de mândrie, mai degrabă iubitori de plăceri decât iubitori de Dumnezeu, având o formă de sfințenie, dar negându-i puterea.” - 2 Tim. 3:1-5.
Cu câtă acuratețe descrie această profeție stările actuale și cât de bine demonstrează faptele că trăim în zilele împlinirii ei! Astfel, de ani de zile s-a observat că marile afaceri se folosesc de reclame sexuale pentru a vinde orice, de la automobile la țigări, dar la începutul anului 1959 un important producător de radio și televiziune din Statele Unite a făcut senzație prin demascarea politicii unor mari firme de afaceri de a angaja prostituate pentru a influența vânzările. S-a afirmat că clienții sunt invitați în croaziere de weekend și li se oferă intimitatea unor prostituate fermecătoare. Astfel, este mult mai ușor de convins clientul să comande, iar dacă acesta este reticent, aluzia la faptul că poate fi dat pe față este de ajuns pentru a-l determina să încheie afacerea, chiar dacă aceasta ar putea fi contrară intereselor sale sau ale firmei sale. Ar putea fi ceva mai nemilos și mai degradant? Ce comentariu despre civilizația modernă!
Apoi, de asemenea, așa cum subliniază atât de clar Cuvântul lui Dumnezeu, avem dușmani în noi înșine, înclinații decăzute. „Înclinația inimii omului este rea încă din tinerețe”. De aceea, „inima omului este mai trădătoare decât orice altceva și disperat de coruptă”. David a aflat acest lucru spre durerea lui, făcându-l să spună: „În nelegiuire am fost adus pe lume, în durerile nașterii și în păcat m-a conceput mama mea.”. Apostolul Pavel, de asemenea, a recunoscut acest fapt, căci a scris: „Fiindcă nu practic ceea ce vreau, ci ceea ce urăsc aceea fac”. În mod clar, cu dușmanii supraomenești care complotează pentru căderea noastră, cu oamenii egoiști care ne întind capcane și cu propriile noastre slăbiciuni moștenite, avem multe dificultăți să umblăm cu înțelepciune. - Gen. 8:21; Ier. 17:9; Ps. 51:5; Rom. 7:15.

AJUTOARE PENTRU A UMBLA CU ÎNȚELEPCIUNE

De unde putem obține ajutor pentru a umbla cu înțelepciune? De la școlile superioare? S-ar putea crede că da, având în vedere ce susțin acestea. Dar nu este așa. Avem nevoie de mai mult decât de înțelepciune omenească pentru a lupta împotriva dușmanilor supraomenești. Avem nevoie de „înțelepciunea de sus.” - Iac. 3:17.
În timp ce omul nu poate garanta înțelepciunea, Iehova Dumnezeu, Sursa întregii înțelepciuni adevărate, poate. Pentru ca noi să putem umbla cu înțelepciune, El a furnizat o serie de ajutoare, cel mai important dintre acestea fiind Cuvântul Său, Biblia. Așa cum ni se atrage atenția în Psalmul 119, și în special în versetul 105 din acel psalm, „Cuvântul lui Dumnezeu este o lampă pentru picioarele noastre și o lumină pe calea noastră”. Și așa cum apostolul Pavel i-a scris lui Timotei: „Încă din copilărie cunoști scrierile sfinte, care pot să te facă înțelept pentru salvare prin credința în legătură cu Cristos Isus. Toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu și folositoare pentru învățătură, pentru mustrare, pentru îndreptare, pentru disciplinarea în dreptate, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie pe deplin competent, complet echipat pentru orice lucrare bună.” - 2 Tim. 3:15-17.
Studiul Cuvântului lui Dumnezeu ne educă și ne întărește conștiința, simțul nostru moral. El stabilește principii călăuzitoare, clarificând ceea ce este corect și ceea ce este greșit, și demonstrează că „ce seamănă omul, aceea va și secera”. Familiarizându-ne cu Creatorul și Legiuitorul nostru, ne insuflă o teamă sănătoasă de a nu-L nemulțumi, teamă care este începutul adevăratei înțelepciuni. Ne ajută și mai mult asigurările convingătoare din Scriptură cu privire la înviere și la viața veșnică într-o lume nouă și dreaptă pentru toți cei care umblă cu înțelepciune. - Gal. 6:7; 1 Cor. 15:20, 21, 58; Apoc. 21:4.

Un alt ajutor divin pentru a umbla cu înțelepciune este mijlocul văzut al lui Dumnezeu. Numit la Matei 24:45-47 „servul credincios și înțelept”, acesta ajută prin publicarea de literatură biblică, cum ar fi această revistă, și prin organizarea de adunări și congrese creștine, în care sunt predate adevăruri și principii biblice. Mai mult decât atât, ea oferă ajutor personal sub forma studiilor biblice la domiciliu și a unui program de pregătire pentru serviciu. Servii de grupă și ajutoarele lor sunt obligați să dea exemplele adecvate, iar toți cei care, într-o adunare, nu respectă cerințele drepte ale lui Dumnezeu sunt excomunicați sau excluși din adunare. Toate acestea sunt un mare ajutor pentru a umbla cu înțelepciune. - 1 Cor. 5:1-13; 1 Tim. 3:1-13.
Spiritul sfânt sau forța activă a lui Dumnezeu este un alt ajutor vital. El este primit ca răspuns la rugăciune și „datorită ascultării prin credință”. Apostolul Pavel ne spune: „Umblați întotdeauna prin spirit și nu veți îndeplini nicio dorință carnală”. Spiritul sfânt sau forța activă a lui Dumnezeu poate fi asemănat cu un curent electric, care, deși nevăzut, este foarte puternic și poate realiza multe lucruri: „Nu prin putere, nici prin tărie, ci prin spiritul Meu, spune Iehova al oștirilor.” - Gal. 3:2; 5:16; Zah. 4:6, AS.
Nici nu putem trece cu vederea rugăciunea ca ajutor pentru a umbla cu înțelepciune. Rugăciunea nu doar că ne pune în starea de spirit potrivită, dar ne dă efectiv înțelepciune, putere și orice avem nevoie, cu condiția - o condiție extrem de importantă - să fie în conformitate cu voința lui Dumnezeu. - 1 Ioan 5:14.

A UMBLA CU ÎNȚELEPCIUNE

Simpla cunoștință despre ajutoarele de mai sus nu va avea însă ca rezultat, prin ea însăși, umblarea noastră cu înțelepciune. Trebuie să devenim „înfăptuitori ai cuvântului, și nu doar ascultători”, altfel „ne vom amăgi singuri cu raționamente false”. Dacă avem cu adevărat credință, vom acționa în conformitate cu ceea ce credem, căci, „într-adevăr, după cum corpul fără suflare este mort, tot așa și credința fără fapte este moartă”. Faptele inițiale, în concordanță cu credința, sunt pocăința, convertirea și dedicarea pentru a face voința lui Dumnezeu. - Iac. 1:22; 2:26.

Voința lui Dumnezeu pentru noi este să urmăm exemplul dat de Isus Cristos, iar asta înseamnă, pentru început, să fim botezați, așa cum a fost Isus la Iordan. Și apoi? Oare să încercăm să respectăm cele zece porunci și să mergem la biserică duminica? În timp ce aceasta pare a fi gândirea predominantă în creștinătate, Scripturile arată că Isus și primii Săi discipoli și-au dedicat viața predicării veștii bune despre Împărăția lui Dumnezeu. (Mat. 4:17; 10:7) Isus i-a spus lui Pilat: „Pentru aceasta M-am născut și am venit în lume: ca să mărturisesc adevărul.” - Ioan 18:37.
Da, datorită dedicării de a face voința lui Dumnezeu, fiecare creștin are obligația de a face din slujire vocația sa în viață. Ea trebuie să aibă întâietate, așa cum a poruncit Isus: „Continuați, deci, să căutați mai întâi Împărăția și dreptatea sa, și toate celelalte lucruri vi se vor adăuga.” Din acel moment devenim administratori ai serviciului, precum și ai tot ceea ce avem - timpul, puterea, mijloacele și influența noastră personală - iar administratorilor li se cere să fie găsiți credincioși. - Mat. 6:33; 1 Cor. 4:1, 2.

Prin urmare, a umbla cu înțelepciune înseamnă a face voința lui Dumnezeu. Înseamnă să învingem opoziția Diavolului și a demonilor săi, înseamnă să evităm capcanele acestei lumi rele, înseamnă să luptăm împotriva slăbiciunilor noastre moștenite cât mai bine posibil și înseamnă să folosim bine ajutoarele pe care Dumnezeu ni le-a oferit: Cuvântul Său, mijlocul Său văzut, spiritul Său Sfânt și rugăciunea. În ceea ce privește dușmanul nostru principal, suntem sfătuiți: „Împotriviți-vă Diavolului și el va fugi de la voi”. De asemenea, „îmbrăcați-vă cu armura completă de la Dumnezeu, ca să puteți rezista cu tărie împotriva uneltirilor Diavolului”. Această armură include Cuvântul lui Dumnezeu, speranța salvării, scutul credinței și platoșa dreptății sau o stare bună a inimii - Iac. 4:7; Efes. 6:11-17.
Pentru a evita capcanele și a rezista cu succes presiunilor lumii, trebuie să ne păstrăm separați de ea. Trebuie să ne amintim că „închinarea care este curată și nepătată din punctul de vedere al Dumnezeului și Tatălui nostru este ... a te păstra nepătat de lume”. De fapt, „prietenia lumii este vrăjmășie cu Dumnezeu”. Așadar, „nu vă lăsați înșelați: tovărășiile rele strică obiceiurile bune”. Pe lângă faptul că trebuie să fim în gardă împotriva capcanelor lumii, trebuie să fim neînfricați atunci când ne confruntăm cu amenințările ei. Atunci trebuie să răspundem așa cum au făcut Petru și ceilalți apostoli, care le-au spus adversarilor lor: „Trebuie să ne supunem mai degrabă lui Dumnezeu ca stăpânitor decât oamenilor.” - Iac. 1:27; 4:4; 1 Cor. 15:33; Fap. 5:29.
Scripturile ne oferă, de asemenea, o mulțime de sfaturi bune despre cum putem umbla cu înțelepciune în ciuda înclinației noastre egoiste moștenite: „Vegheați cu strictețe ca să umblați ca niște înțelepți, nu ca niște neînțelepți, răscumpărând orice moment prielnic, fiindcă zilele sunt rele.” „Dezbrăcați-vă de vechea personalitate cu practicile ei și îmbrăcați-vă cu noua personalitate care, prin cunoștință exactă, se înnoiește după chipul Celui care a creat-o.” Toată această umblare cu înțelepciune necesită exercitarea stăpânirii de sine în gândire, cuvânt și acțiune. Pavel a apreciat acest fapt, căci a scris: „Îmi înfrânez corpul și îl conduc ca pe un sclav, pentru ca, după ce am predicat altora, eu însumi să nu fiu cumva dezaprobat.” - Efe. 5:15, 16; Col. 3:9, 10; 1 Cor. 9:27.
A umbla cu înțelepciune înseamnă, de asemenea, a avea o dispoziție mentală corectă. Și aici, Isus ne-a dat un exemplu, fiind „blând și smerit cu inima” și pe deplin supus voinței Tatălui Său. Departe de a fi ambițios, El a manifestat recunoștință, apreciere și mulțumire cu privire la relația cu Tatăl Său și la binecuvântările care i-au fost acordate. El a fost o demonstrație vie a adevărului că „devoțiunea sfântă însoțită de mulțumire este un mare câștig”. - Matei 11:29; 1 Tim. 6:6.
Mai presus de orice, însă, pentru a umbla cu înțelepciune, trebuie să ne păzim gândurile și motivele cele mai intime, dorințele, sentimentele și afecțiunile noastre. Nu fără un motiv întemeiat, Cuvântul lui Dumnezeu afirmă cu atâta putere: „Păzește-ți inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieții”. Iată de ce toate cerințele lui Dumnezeu pot fi rezumate în cele două mari porunci: „Să-L iubești pe Iehova, Dumnezeul tău, cu toată inima, cu tot sufletul, cu toată mintea și cu toată puterea” și „să-l iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți”. – Prov. 4:23; Mar. 12:30, 31.
Cu adevărat, a umbla cu înțelepciune implică multe lucruri: să știm cine ne sunt dușmanii, să apreciem ajutoarele pe care Dumnezeu le-a oferit pentru a umbla cu înțelepciune și să le folosim bine. „Dacă știți aceste lucruri, fericiți sunteți dacă le faceți.” - Ioan 13:17.

Cândva erați întuneric, dar acum sunteți lumină ... Continuați să umblați ca niște copii ai luminii.” - Efe. 5:8.